Cu
cocarde roşu-alb-verde în piept şi fluturând drapele secuieşti,
maghiare (cu sau fără stema Ungariei pe ele), sau ale unor organizaţii
extremiste precum Mişcarea Tinerilor pentru cele 64 de Comitate, mii de
etnici maghiari din Târgu Secuiesc şi din localităţile învecinate –
5-6000 potrivit reprezentanţilor forţelor de ordine, peste 10.000 după
spusele organizatorilor udemerişti locali – au participat şi anul
acesta, la manifestările organizare pentru sărbătorirea zilei de 15
Martie – Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, prima dintre cele trei
sărbători naţionale maghiare, care celebrează revoluţia din 1848.
Ca
de obicei, secvenţa cea mai aşteptată a evenimentului a constituit-o
parada, în care s-au înşiruit, vreme de o oră, grupuri de elevi de la
şcolile din localitate – unul dintre ele având chiar şi un tricolor
românesc – formaţiuni de husari pedeştri ori călări şi zeci de căruţe
împodobite sărbătoreşte. La finalul defilării, ca şi anul trecut, şi-a
făcut apariţia călare şi vicepremierul ungar Semjen Zsolt, avându-l
alături pe mai-marele udemerist al C.J Covasna, Tamas Sandor. După ce au
dat un ocol pieţei centrale, salutând mulţimea, cei doi au descălecat
la monumentul eroului paşoptist maghiar Gabor Aron, unde a urmat
momentul oficial al sărbătorii, punctat de cântece şi poezii: o
alocuţiune a primarului Bokor Tibor, de evocare a revoluţiei paşoptiste
maghiare, urmată de un discurs al vicepremierului Semjen Zsolt – care a
refuzat să facă vreo declaraţie presei – de mesajul premierului
Ungariei, Orban Viktor, citit de consulul ungar de la Miercurea Ciuc,
dr. Csige Sandor, şi de tradiţionala depunere de coroane şi jerbe de
flori la monumentul lui Gabor Aron.
În câteva minute după
începerea cuvântărilor, numărul participanţilor scăzuse la jumătate,
pantru ca la momentul depunerii coroanelor să mai asiste doar vreo 300
de persoane. Deşi premierul Ponta adresase şi el un mesaj de Ziua
Maghiarimii, acesta n-a fost citit şi el. „Ştiu că e şi un mesaj al lui
Ponta, dar nu ştiu dacă va fi citit, că nu mă ocup eu de organizare,
întrebaţi-l pe domnul primar Bokor, el se ocupă!”, ne-a explicat Tamas
Sandor. „Nu ştiu nimic de vreun mesaj de la Ponta, întrebaţi-o pe
domnişoara aceea de colo, că ea se ocupă cu organizarea!”, ne-a
”lămurit” la rândul său edilul Bokor.
Ca
şi acum un an, discursul vicepremierului ungar Semjen Zsolt a început
cu o evocare istorică, a continuat cu o pledoarie autonomistă şi s-a
încheiat cu o aluzie electorală în perspectiva scrutinului parlamentar
din 6 aprilie viitor din Ungaria, referitoare la beneficiile acordării
de către actuala guvernare de la Budapesta a dublei cetăţenii pentru
maghiarii din afara Ungariei. Cât priveşte partea autonomistă a
discursului său, Semjen Zsolt a preferat o formulare generică, fără a
pronunţa măcar o dată obişnuita sintagmă „autonomia teritorială a
Ţinutului Secuiesc”.
„În Uniunea Europeană autonomia şi
autodeterminarea sunt o realitate naturală şi obişnuită, iar dacă pentru
alţii acest lucru este posibil, atunci este posibil şi pentru maghiari,
întrucât nu sunt un popor mai prejos decât altele. Dacă maghiarii ar
accepta că există un lucru care în UE nu e posibil şi pentru ei, atunci
ar accepta că ei sunt oameni de rangul doi, cetăţeni de rangul doi şi
mai prejos decât alte popoare, ceea ce noi nu putem accepta. Din acest
motiv trebuie să spunem şi să repetăm: ceea ce pentru altcineva este
posibil, este posibil şi pentru noi, ceea ce e permis altora e permis şi
pentru noi. Deci ceea ce cerem noi nu este un fel de specialitate
secuiască, ceva ce nu s-a văzut şi nu s-a auzit până acum, nu este o
cerere exagerată, ci este un drept natural, ceva ce în Uniunea Europeană
pentru alţii este o realitate naturală cotidiană. A urmat, pentru uzul
„prietenilor români”, o exemplificare cu Tirolul de Sud din Italia a
beneficiilor „pentru toată lumea” ale autonomiei, după care a venit, în
chip de concluzie, şi asigurarea: „Maghiarii din România pot conta pe
cei din Ungaria, aşa cum şi maghiarii din Ungaria contează pe cei din
România”
Nemeth Zsolt: „În lupta pentru autonomie puteţi să vă bazaţi pe sprijinul Ungariei
La
Sfântu Gheorghe, sărbătorirea Zilei Maghiarimii a strâns în jurul
scenei amplasate în centrul urbei circa 4000 de maghiari (peste 10.000
conform organizatorilor). Aici, „vedeta” evenimentului a fost – alături
de edilul udemerist Antal Arpad şi de şeful C.J. Covasna, Tamas Sandor –
un alt oficial al guvernului de la Budapesta: Nemeth Zsolt, secretar de
stat în Ministerul de Externe. La câţiva paşi de Antal şi Tamas se foia
şi „omul lui Tokes” - Toro T. Tibor, preşedintele Partidului Popular
al Maghiarilor din Transilvania, ignorat însă „programatic” de
organizatorii udemerişti, care nici vorbă să-i permită accesul la
microfon. Nici din alocuţiunea sa nu a lipsit tema autonomistă, într-un
registru mai voalat însă: „Libertatea înseamnă şi drepturi, acolo unde e
libertate, sunt şi drepturi, iar unde nu există libertate, nu există
nici drepturi”, a rezumat el, încheindu-şi apoi cuvântarea cu asigurarea
că autonomia teritorială cerută de maghiarii din România este susţinută
pe deplin de Ungaria: „Puteţi să vă bazaţi în această luptă pe
sprijinul Ungariei”
Mult mai radical şi „la obiect” s-a dovedit în
schimb edilul din Sf. Gheorghe, Antal Arpad, al cărui discurs a iscat
repetate scandări „Autonomie!”, „Aici suntem acasă”, „Să piară
Trianonul!” „Pe 15 Martie, maghiarii trebuie să-şi pună întrebarea dacă
sunt destul de curajoşi pentru a-şi cere drepturile de a rămâne pe
pământul natal şi de a le aminti celor care în urmă cu 95 de ani ne-au
promis autonomie că promisiunile nu se prescriu. Iar reprezentanţii
comunităţii maghiare, indiferent că sunt sau nu la guvernare, trebuie să
lucreze întotdeauna pentru realizarea autonomiei Ţinutului Secuiesc şi
pentru ca limba maghiară să devină oficială în Ţinutul Secuiesc, ca
această regiune să devină una bogată şi prosperă.” „Acestea sunt
ţelurile noastre şi pentru realizarea lor trebuie să muncim, fie că
plouă, fie că bate vântul”, a concluzionat Antal Arpad, în ovaţiile
mulţimii.
După încheierea manifestaţiei, secretarul de stat Nemeth
Zsolt a oferit presei şi un scurt comentariu pe tema interzicerii de
către autorităţile române a intrării în România a unor membri ai
câtorva organizaţii estremiste din Ungaria (Jobbik, Noua Gardă Maghiară,
Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate şi Oastea Haiducilor). „Nu
am fost informaţi încă despre această decizie, dar, după informare, vom
analiza dacă decizia guvernului român este în armonie cu angajamentele
statului privind legislaţia europeană şi internaţională”, a spus Nemeth
Zsolt.
